ESA creează o eclipsă artificială de soare: imagini uimitoare ale coroanei!

ESA creează o eclipsă artificială de soare: imagini uimitoare ale coroanei!

Pe 16 iunie 2025, perechea de sateliți Proba-3 a ESA a creat o eclipsă artificială de soare spectaculoasă în spațiu. Această misiune captivantă ar putea nu numai să ofere o privire asupra misterelor Soarelui nostru, ci și să ofere perspective importante asupra vremii spațiale, care poate influența semnificativ tehnologia noastră. Ca Frankenpost au fost publicate primele imagini ale coroanei solare. Această atmosferă exterioară a Soarelui poate fi văzută de obicei doar în timpul unei eclipse totale de soare.

În martie, cei doi sateliți ai programului Proba-3 au zburat în formație precisă. În timp ce unul dintre sateliți bloca lumina soarelui, o umbră de aproximativ 8 cm lățime a fost proiectată pe cel de-al doilea satelit, care se afla la 150 de metri distanță. Acesta avea un telescop cu o deschidere de 5 cm poziționat în centrul umbrei. Scopul acestei misiuni de doi ani este de a afla mai multe despre ejecțiile de masă coronală și furtunile solare, care pot afecta atât sateliții, cât și comunicațiile de pe Pământ.

Provocarea vremii spațiale

În ultimii ani, tema vremii spațiale a devenit din ce în ce mai importantă. Fenomene precum ejecțiile de masă coronală (CME) constau din electroni, protoni și nuclee de elemente grele și nu numai că pot produce lumini naturale precum aurora boreală (Aurora boreală), dar și pot pune în pericol oamenii și tehnologia. „Acestea sunt părțile frumoase din punct de vedere vizual ale vremii spațiale”, spune fizicianul Stefan Kraft raport ESA. Cu toate acestea, un CME poate provoca, de asemenea, daune masive infrastructurii și sistemelor de comunicații.

Richard Christopher Carrington a observat primul eveniment solar major încă din 1859, care a intrat în istorie ca evenimentul Carrington. Acest eveniment a provocat perturbări masive ale liniilor electrice și telegrafelor. Prejudiciul pe care evenimente similare le-ar putea provoca astăzi este de neimaginat. În 1989 a avut loc o întrerupere a curentului în Quebec, iar în 2003 au existat întreruperi în sistemul GPS german.

planurile ESA

Agenția Spațială Europeană (ESA) intenționează să optimizeze prognozele privind evenimentele meteorologice spațiale pentru a minimiza astfel de daune în viitor. Cu un buget de peste 30 de milioane de euro până în 2020, Programul de Supraveghere Spațială (SSA) își propune să ofere o perioadă de avertizare prealabilă de câteva zile. Pentru a urmări în continuare acest obiectiv, ESA lucrează din 2009 la un sistem cuprinzător de meteorologie spațială care conectează centre de experți din Europa.

Un alt pas semnificativ va fi misiunea Vigil, care va poziționa un nou satelit în punctul Lagrange L5. De acolo, oamenii de știință vor putea observa activitatea solară într-un mod care să permită predicții cu până la patru până la cinci zile înainte. În acest fel, astronauții de pe ISS ar putea fi avertizați în timp util despre exploziile solare și astfel ar putea fi mai bine protejați.

Aceste evoluții arată clar cât de importantă este cercetarea meteo spațială. Misiunea lui Proba-3 ar putea fi cheia pentru o înțelegere mai profundă a soarelui și a impactului acestuia asupra noastră și, sperăm, să contribuie la protejarea mai bună a tehnologiei care ne determină viața de zi cu zi.