Atacul cu pușca cu aer aer în Dillingen: discuțiile islamiste în centrul atenției!
În Dillingen an der Donau, un tânăr de 22 de ani a împușcat cu o pușcă cu aer comprimat în mașini. El este suspectat de radicalizare.

Atacul cu pușca cu aer aer în Dillingen: discuțiile islamiste în centrul atenției!
În Dillingen an der Donau, un incident stârnește furori care pune în centrul atenției pericolele radicalizării și fanteziilor violente împărtășite online. Un tânăr de 22 de ani este suspectat că a împușcat cu o pușcă cu aer comprimat în mașinile care treceau. Acest incident ridică semne de întrebare cu privire la rolul rețelelor sociale și al discuțiilor extremiste în care s-au răspândit fantezii violente împotriva anumitor grupuri, în special a evreilor și kurzilor. Tare BR.de Acuzatul era activ într-un grup islamist de chat care exista doar de câteva luni și includea membri născuți între 2001 și 2004.
Potrivit rapoartelor, suspectul și-a exprimat dorința de a deveni activ în lumea reală. Acest lucru arată cât de profund poate pătrunde radicalizarea digitală în viețile tinerilor, în special prin canale de comunicare precum rețelele sociale. Parchetul din München a declarat deja că îl încadrează pe bărbat drept simpatizant al organizației teroriste IS. Acest lucru este alarmant deoarece extremiștii folosesc adesea internetul pentru a-și promova ideologiile și pentru a câștiga noi adepți, potrivit unui raport al Agenția Federală pentru Educație Civică este documentat.
Pericolul radicalizării online
Un aspect care este din ce în ce mai criticat este rolul social media ca catalizator al proceselor de radicalizare. Mesajele de ură și conținutul extremist sunt adesea răspândite prin platforme care vizează în mod specific utilizatorii mai tineri. Potrivit studiului realizat de ISD În ceea ce privește discursul instigator la ură și radicalizarea, canalele digitale de comunicare sunt cruciale pentru răspândirea unor astfel de ideologii periculoase. Potrivit acestui studiu, utilizatorii consumă adesea conținut extremist fără a pune la îndoială motivația celor care îl răspândesc.
Suspectul din Dillingen arată paralele cu aceste fenomene. În timpul școlii, era deja remarcat pentru că evita contactul cu anumiți profesori din cauza credinței sale. La acea vreme, profesorii și profesioniștii nu îl considerau radical, dar după absolvirea liceului comportamentul i s-a schimbat drastic. În septembrie, se spune că ar fi tras cu pușca cu aer comprimat de 22 de ori în vehicule cu intenția de a lovi „infideli”. Din fericire, nu au existat pagube materiale.
Tensiunea dintre libertatea de exprimare și radicalizare
Discuția despre radicalizare este adesea pătrunsă de întrebarea în ce măsură sunt necesare intervenții fără a pune în pericol libertatea de exprimare. Un aspect pe care îl subliniază experți precum Thomas Mücke de la Rețeaua de prevenire a violenței este pericolul unor concluzii pripite. Credințele religioase nu sunt automat un indicator al radicalizării. Cu toate acestea, provocarea este de a găsi modalitatea corectă de a face față presupuselor suspiciuni, deoarece profesioniștii au adesea doar o perspectivă limitată asupra vieții tinerilor.
Educația și înțelegerea dinamicii din spatele proceselor de radicalizare sunt mai importante ca niciodată. Expertul în terorism Hans-Jakob Schindler solicită o cooperare mai puternică între rețelele de socializare și autorități pentru a recunoaște semnele de radicalizare într-un stadiu incipient și pentru a le contracara.
În situația actuală, justiția își pune cărțile pe masă: acum trebuie clarificat dacă acuzatul a acționat din convingeri ideologice. Prezumția de nevinovăție rămâne până la lămurirea definitivă a chestiunii. Părinții inculpatului nu au avut până acum niciun interes să comenteze și nu a putut fi contactat un avocat. Societatea poate vedea în continuare cazul ca pe un declanșator pentru a educa despre provocările comunicării digitale și radicalizării și pentru a dezvolta soluții.